2. Suportul Rezistenta si Mediile Fluctuante

Pe măsură ce preţul creşte sau scade pe diagrame, acesta întâlneşte „bariere” în calea sa. Dacă această barieră acţionează ca un plafon inferior, nelăsând preţul să scadă şi mai mult, aceasta se numeşte suport în terminologia de tranzacţionare. Atunci când acţionează mai mult ca un plafon superior, nelăsând preţurile să urce şi mai mult, se numeşte rezistenţă.

Ce cauzează suportul şi rezistenţa?

Atunci când preţul urcă, înseamnă că există mai multe persoane care cumpără decât persoane care vând. Aceşti tauri trebuie să îşi obţină în final profitul. În mod asemănător, este mai probabil ca urşii care aşteaptă pe lateral şi caută o ocazie să intre scurt să facă acest lucru pe măsură ce preţurile cresc. Atunci când numărul vânzătorilor îl întrece într-un final pe cel al cumpărătorilor, se formează un nivel de rezistenţă (după cum este indicat în ilustraţia de mai sus, când preţul a ajuns la 1,4862).

În mod similar, când preţul scade, există mai mulţi vânzători decât cumpărători. În final va fi nevoie ca vânzătorii să îşi acopere poziţiile scurte şi să obţină profit. În mod asemănător, în cazul în care există tauri care aşteaptă să cumpere, cu cât scade mai mult preţul, cu atât este mai tentant pentru ei să intre în noi poziţii lungi. În final, numărul de cumpărători îl va depăşi pe cel al vânzătorilor, creând un nivel de suport.

Deoarece mulţi traderi folosesc ordine în aşteptare stabilite la un anumit nivel, acelaşi nivel poate acţiona ca suport sau ca rezistenţă de mai multe ori până când în final este depăşit (după cum se vede în exemplul de mai sus, pe măsură ce ne apropiem de 1,4848 pentru a doua oară, de data aceasta pentru a-l testa ca suport).

În orice moment dat pot exista mai multe niveluri diferite de suport şi rezistenţă, iar traderii inteligenţi încearcă să fie la curent cu cât mai multe dintre acestea, astfel încât să nu fie luaţi prin surprindere de o inversare de tendinţă neaşteptată. Pe măsură ce preţul se apropie de fiecare dintre aceste niveluri, fie le va depăşi şi va trece la următorul nivel, fie va „sări” înapoi, inversându-şi tendinţa.

Mediile fluctuante

Pot fi identificate niveluri suplimentare probabile de suport şi rezistenţă prin trasarea mediilor fluctuante. O medie fluctuantă este o diagramă liniară simplă care indică valoarea medie a unei serii de perioade.

Există mai multe tipuri diferite de medii fluctuante. Cele mai multe reprezintă o medie a preţului de închidere, deşi există cazuri în care acestea se pot calcula şi la punctul de maxim sau la punctul de minim al perioadelor a căror medie se calculează.

Atunci când valoarea reprezentată este o medie directă, fără modificări, aceasta se numeşte o medie fluctuantă simplă. Linia albastră din diagrama de mai sus reprezintă o medie fluctuantă simplă pe 21 de perioade (21 SMA). La orice moment dat, valoarea acesteia reflectă o medie a preţurilor de închidere ale celor 21 de lumânări anterioare.

Deoarece linia albastră reprezintă o medie, ea răspunde greu, prin însăşi natura sa, la evoluţii bruşte de preţ. Linia roşie din diagrama de mai sus reprezintă o medie fluctuantă exponenţială pentru aceleaşi 21 de perioade (21 EMA). Aici există o valoare mai mare plasată pe cele mai recente lumânări. După cum vedeţi, aceasta reacţionează puţin mai repede atât la scăderea bruscă a preţului, cât şi la cursa care va urma. Ambele tipuri pot avea avantaje şi dezavantaje, în funcţie de situaţie.

După cum este ilustrat în exemplul de mai sus, mediile fluctuante pot acţiona atât ca suport, cât şi ca rezistenţă atunci când preţurile se apropie de acestea. Dar, spre deosebire de nivelurile periodice de suport şi rezistenţă, acestea nu rămân la un nivel staţionar şi pot evolua pe diagrama dumneavoastră.

Strategii comune privind mediile fluctuante

Persoanele utilizează mediile fluctuante în mai multe moduri. Traderii vor verifica adesea dacă preţul se tranzacţionează mai sus sau mai jos de media sa fluctuantă, pentru a decide dacă sunt un taur sau un urs (în special în intervalele de timp mai lungi).

Pe măsură ce preţul se apropie mai mult de media fluctuantă, traderii verifică cu atenţie să vadă dacă acesta va „sări” înapoi sau va trece de bariera respectivă, la fel ca pentru orice alt nivel de suport sau de rezistenţă. Pe măsură ce preţul se îndepărtează şi mai mult de media sa fluctuantă, tranzacţionarea devine şi mai riscantă, întrucât se consideră că preţul este la o „extremă” (pentru că media fluctuantă este tot o medie, logica ne sugerează că în final aceasta şi preţul se vor întâlni din nou la acelaşi nivel).

Unele persoane folosesc chiar cross-uri ale diferitelor medii fluctuante care evoluează înainte şi înapoi, una peste cealaltă, pentru a semnaliza intrările şi ieşirile.

Avansarea

Instrumentele avansate care ne pot ajuta să identificăm alte niveluri probabile de suport şi de rezistenţă includ punctele de pivot şi recuperările şi extensiile Fibonacci. Factorul comun al tuturor nivelurilor de suport şi de rezistenţă este reprezentat de probabilitatea ca acestea fie să cunoască o depășire, fie să „sară” înapoi atunci când preţurile ajung la aceste niveluri, şi de aceea merită să ne familiarizăm şi să fim la curent cu ele.

Tendinţe şi linii de tendinţă

Există trei direcţii în care tendinţele se pot deplasasus, în jos şi lateral. O tendinţă ascendentă este definită ca având puncte înalte mai înalte şi puncte joase mai înalte. În mod similar, o tendinţă descendentă este definită ca având puncte înalte mai joase şi puncte joase mai joase. Atunci când o tendinţă se deplasează lateral, se spune că preţul se află într-un interval.

Linii de tendinţă

Liniile de tendinţă sunt create prin trasarea unor linii care conectează punctele înalte ale nivelurilor de suport, precum şi punctele joase ale nivelurilor de rezistenţă. După cum este indicat în exemplele Tendinţă ascendentă şi Tendinţă descendentă de mai sus, punctele înalte şi punctele joase sunt folosite pentru a marca suportul şi rezistenţa.

Prin conectarea punctelor înalte anterioare şi extinderea liniei, traderii îşi pot face o idee despre nivelurile de rezistenţă viitoare probabile. Nivelurile de suport viitoare pot fi estimate prin conectarea punctelor joase anterioare.

Cât timp preţurile continuă să respecte aceste niveluri, putem continua tranzacţionarea în cadrul intervalului. Acest lucru este valabil cu condiţia să fim conştienţi de celelalte niveluri de suport şi de rezistenţă care se pot găsi în intervalul respectiv. Liniile de tendinţă devin ele însele niveluri suplimentare de suport şi de rezistenţă.

Atunci când preţul depăşeşte nivelurile de suport sau de rezistenţă definite de o linie de tendinţă, încercăm să efectuăm o tranzacţie în aceeaşi direcţie ca şi depăşirea. Totuşi, dat fiind faptul că 81% din depăşiri sunt de obicei depăşiri false, este nevoie de atenţie şi de un pas suplimentar pentru a le confirma.

Evitarea depăşirilor false: re-testarea

Atunci când preţul scade sub o linie de tendinţă care a acţionat ca suport, de obicei revine pentru a testa din nou acelaşi nivel – dar de data aceasta ca rezistenţă. Cele mai bune intrări scurte nu se efectuează odată cu depăşirea iniţială, ci mai degrabă cu a doua mişcare descendentă, după această „re-testare” a nivelului în cauză.

O re-testare reuşită este definită ca fiind un corp de lumânare care se închide în afara nivelului respectiv. În exemplul de mai jos observăm că preţul a coborât sub suport, a eşuat la prima re-testare ca rezistenţă şi apoi a continuat şi trecut cu succes de a doua încercare. Acest model este de asemenea cunoscut ca „sărutul de adio”.

Acelaşi scenariu se poate inversa atunci când preţurile cresc peste o linie de tendinţă care a avut anterior rolul de rezistenţă. În acest caz, căutăm să re-testăm aceeaşi linie de tendinţă ca suport înainte de a prelua o poziţie lungă.

Sistemul de întrerupere a liniei de tendinţă

Unul din cele mai simple sisteme de tranzacţionare poate fi creat simplu prin utilizarea liniilor de tendinţă. Într-o tendinţă ascendentă, conectăm punctele joase ale corpurilor lumânărilor. Dacă ne aflăm într-o poziţie lungă faţă de poziţia anterioară, încercăm să ieşim din tranzacţie de îndată ce preţul se deplasează în jos. Dacă în momentul de faţă nu tranzacţionăm, putem avea în vedere o poziţie scurtă în acest punct.

În mod similar, într-o tendinţă descendentă, conectăm punctele înalte ale corpurilor lumânărilor. Dacă ne aflăm într-o poziţie scurtă faţă de poziţia anterioară, încercăm să ieşim din tranzacţie de îndată ce preţul se deplasează în sus. Dacă nu tranzacţionăm încă, putem avea în vedere o poziţie lungă în acest punct.